Cum s-a clătinat România sub agresivitatea seismului din 1977
În 1977, mama mea avea șase ani. În locuința de la sat, ascunsă pe o uliță strâmtorată, bunicii și-au scos copiii afară de îndată ce agitația cutremurului a început. S-a întâmplat undeva în județul Galați, unde localnicii nu și-au mai recunoscut gospodăriile în urma forței cu care cutremurul a izbit tot ce a prins mai vulnerabil în cale. Vibrațiile pământului au atins atunci 7,3 grade pe scara Richter. Cu atâta forță a împins pământul în seara de 4 martie, 1977. Ceasul indica ora 21.22 când frica i-a luat cu asalt pe bunicii mei, zăpăciți să ajungă afară. În curte, natura părea să se lase schimonosită de brutalitatea cu care seismul venea. Copacii erau într-atât de aplecați încât păreau că mătură pământul. În ogradă, orătăniile se agitau, alergând și scoțând sunete înalte și gâtuite. În cea de-a doua zi, pe lumină, bunica și-a văzut pereții camerelor fisurați și borcanele din cămară împrăștiate în dezordine pe podeaua de lut. Era grav, așadar, însă nu atât cât se dovedise a fi în alte zone ale României.
Sub mărturia mamei mele, mă opresc și eu asupra acaestei zile și scriu. Se împlinesc, așadar, 42 de ani de când seismul din 1977 a pus la pământ arhitectura vremii din București și de prin împrejurimi, a instalat panica în mii de oameni și a ucis 1.500 de persoane – toate acestea în mai puțin de un minut.
La nivel național, cutremurul din 1977 a avariat 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde și mai bine de 700 de întreprinderi au fost afectate. Omenirea nu a fost uitată, pentru că în acel minut s-au stins 1.500 de oameni și 11.000 au fost răniți sub furia alarmantă a plăcilor tectonice.
Au murit din această cauză actorul Toma Caragiu, prozatorul Alexandru Ivasiuc, A.E. Baconsky – poet, prozator și traducător, Savin Bratu – critic, istoric și teoretician literar, poeta Daniela Caurea, poeta și prozatoarea Veronica Porumbacu, Alexandru Bocăneț – reputat regizor TV, interpreta de muzică ușoară și romanțe, Doina Badea, actrița de teatru și film, Eliza Petrăcheacu și Mihail Petroveanu, critic și istoric literar.
Vrancea a fost atunci printre cele mai afectate județe, deoarece zona în care se află este una predispusă seismelor. Orașul sudic Zimnicea, din județul Teleorman a fost afectat în proporție de 80%, astfel că, majoritatea clădirilor acestuia s-au prăbușit, lăsând în urmă numai colb și un oraș pustiu.
