Guvernul Cîțu a fost demis. Au votat 281 de parlamentari moțiunea de cenzură
Moțiunea de cenzură depusă de PSD și susținută și de USR și AUR a fost adoptată marți. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost astfel demis, după mai puțin de 11 luni de la învestire, mai exact după 278 de zile, și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Scorul din Parlament pentru înlăturarea Cabinetului Cîțu este unul istoric, fiind cel mai mare număr de voturi – 281 – înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă.
Primul pas este ca președintele Klaus Iohannis să convoace la consultările partidele, pentru crearea unei majorități care să susțină un nou guvern.
Ce urmează. Ce prevede Constituția
- Potrivit Constituției, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate.
- Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern (nu există un termen prevăzut cât poate asigura interimatul Guvernul demis)
- Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
- Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Mai poate fi desemnat Florin Cîțu după ce a picat la moțiunea de cenzură?Curtea Constituțională s-a pronunțat într-o situație similară, când PNL, la începutul lui 2020 forța anticipatele, alături de Klaus Iohannis.
CCR a spus atunci că desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier, imediat după ce a picat prin moțiune de cenzură, nu poate fi făcută, însă a lăsat totuși o portiță, precizând că nu a intervenit o situație de natură să demonstreze că lucrurile s-au schimbat atât de repede astfel încât candidatul să fie susținut de o nouă majoritate care să-i permită reînvestirea.
- „Or, în cauză, în mod contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură). Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru”, se arată în decizia Curții Constituționale.
