Ministrul Sănătății: Nu a fost o surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului în UE în privința sistemului de sănătate

“Cunosc Raportul Comisiei Uniunii Europene și nu a fost o surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului între sistemele de sănătate. Echipa actuală a Ministerului Sănătății are deja un plan pe termen scurt și mediu cu măsuri concrete care vor avea efecte imediate asupra sistemului sanitar și pe care îl vom prezenta după ce vom avea discuții și cu reprezentanții Uniunii Europene”. Este reacția ministrului Sănătății, Victor Costache, la raportul Comisiei Europene privind starea sănătății în UE.

”În data de 9 decembrie voi fi la Bruxellles, unde mă voi întâlni cu miniștri Sănătății și noul Comisar european pentru Sănătate în cadrul Consiliului ministerial „Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorilor”(EPSCO)- componenta de sănătate public și unde vom avea discuții inclusiv despre Raportul privind Starea Sănătății în UE”, a adăugat el.

Un raport dur la adresa României

Cheltuielile în ceea ce privește sănătatea au atins un nivel minim istoric și sunt mult sub nivelul celor din oricare altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 față de media UE de 9,8 %). Este semnalul de alarmă tras de tras de Comisia Europeană într-un raport privind starea sănătății în Uniunea Europeană. ”Subfinanțarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populația îmbătrânește, iar baza de resurse se diminuează”, afirmă Comisia. În plus, asistența primară și comunitară sunt în continuare subdezvoltate.

”Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea deficitară a serviciilor de asistență accentuează această situație”, mai atrag atenția autorii raportului.

Finanțarea cheltuielilor în domeniul sănătății

Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sănătății este finanțată din fonduri publice (79 %), însă cota cheltuielilor suportate „din buzunar” (aproximativ 20 %) poate fi substanțială, în special pentru categoriile vulnerabile. Cea mai mare parte a cheltuielilor „din buzunar” se referă la produsele farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția inegală a serviciilor medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății ridică obstacole în calea accesului la îngrijire medicală, în special pentru cei care locuiesc în zonele rurale, transmite Comisia Europeană.

”Lacunele actuale în ceea ce privește acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (cu impact disproporționat asupra populației rome), persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestații sociale sau cele din economia informală care nu își declară veniturile”, se adaugă în document.

Forța de muncă în sănătate

Deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății rămâne critic, numărul de medici și de asistente medicale fiind printre cele mai scăzute din Europa, atrage atenția Comisia. „Nu există o evaluare sistematică a performanțelor și, în general, nu există transparență. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniștri ai sănătății în zece ani, precum și schimbări frecvente de management la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor”m se adaugă în text.

Speranța de viață în România, printre cele mai scăzute din UE

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE și, deși a crescut din 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE, mai transmite Comisia.

”Mortalitatea evitabilă ridicată și numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătățit modul de abordare a factorilor de risc și că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistență medicală. Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și de educație. De exemplu, bărbații cu cel mai înalt nivel de educație trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educație”, se arată în raport.

Potrivit Comisiei, factorii de risc comportamentali, precum alimentația nepotrivită și lipsa activității fizice, reprezintă o amenințare la adresa sanătății populației.

Uniunea subliniază că rata obezității în rândul copiilor este în creștere, dar și că rata fumatului și a consumului excesiv de alcool este la un nivel ridicat.

Sursa articol: rohealthreview.ro