Scumpiri la început de an. Facturi chiar și cu 340% mai mari
2022 a început cu facturi foarte mari, unele de neachitat, în special cele pentru energie electrică și gaze naturale. La același consum, românii plătesc, în medie cu 20-30% în plus pentru curentul electric și cu cel puțin 40% mai mult pentru gaz. În unele cazuri, când e depășit consumul pentru care se aplică plafonarea și compensarea asigurată de stat, facturile au crescut chiar și de 3-4 ori.
Majorarea prețurilor pentru energie are efecte în lanț și în cazul produselor alimentare. Coșul lunar al unei familii e mai scump cu până la o treime față de aceeași perioadă a anului trecut. La toate astea se adaugă explozia tarifelor RCA după falimentul City Insurance, o majorare la pompă a carburanților și creșterea continuă a ROBOR la 3 luni. Analiștii economici spun că, dincolo de efectele pandemiei sau a situației de pe piețele financiare, Guvernul nu a luat măsuri pentru a anticipa aceste majorări, iar acum ia decizii pompieristice, încercând să stingă “focul”.
Pentru o parte importantă a populației, lunile de iarnă din 2022 vor însemna eforturi uriașe pentru a achita facturile. Oamenii vor fi nevoiți să reducă alte cheltuieli, iar de investiții noi, care de multe ori se traduc prin consum, nu prea mai poate fi vorba. Și cum economia României se bazează, în principal, pe consum, efectele negative nu vor fi doar la nivel individual, ci la nivel de PIB.
Laurian Lungu, economist, spune la Digi FM, în emisiunea Omul Potrivit, că mulți români își vor aduce aminte lunile acestea de perioada comunistă și că vor căuta soluții de avarie ca să reducă pe cât se poate facturile. “Reacția va fi una clară. Oamenii își vor restrânge consumul și vor restrânge chiar și consumul de energie electrică. Probabil că vom trăi iarăși ca înainte de 1989. Oamenii vor fi îngrămădiți într-o cameră, o vor încălzi și vor trece iarna. Prea mult nu prea ai ce să faci pentru că România e un importator net de energie, în general.”
Pandemia a pornit accelerat tiparnițele de bani
În România, inflația din 2021 a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. După câțiva ani de relativă stabilitate, ultimii doi ani, adică anii pandemiei au dus inflația la aproape 8%. O bună parte generată de criza sanitară și închiderea economiei globale după apariția COVID-19. Ca să stimuleze consumul și creditarea, băncile centrale au dat drumul tipăririi banilor, în încercarea de a salva economiile. Dar asta a dus și la un exces de lichiditate în piață, care acum produce efecte nedorite. România e cu atât mai vulnerabilă cu cât se bazează mult pe produse din import, spune Adrian Negrescu, analist economic. “S-au tipărit bani foarte mulți pentru a acoperi problemele din 2020, când întreaga economie mondială a fost blocată. Acum tragem ponoasele acestei mașini de bani. Noi, din păcate, importăm inflație. Aproape 60-70% din ce punem în farfurie este din import. De acolo ne aprovizionăm pentru zona marilor centre comerciale. Noi plătim prețul inflației și acoperim pierderile unor producători internaționali. Noi nu am avut o strategie să protejăm producătorii români, să aibă acces în supermarketuri.”
BNR estimează că puterea de cumpărare a românilor va scădea și mai mult în 2022. Banca centrală ia în calcul o inflație de peste 8% în vara acestui an și o revenire undeva între 3-4% abia în toamna lui 2023.
Topul scumpirilor. Comparație față de anul trecut
Dincolo de pandemie, cotațiile internaționale pentru gaz, electricitate și petrol au contribuit și ele la majorarea facturilor. Iar la asta se adaugă alte cauze interne, cum ar falimentul celui mai mare asigurător din piața auto din România, City Insurance. Iată câteva exemple de costuri pentru unele produse și servicii, la același consum, în ianuarie 2022 față de ianuarie 2021.
- Energie electrică, consum de 90 kWh – 140 de lei față de 110 lei
- Gaz natural, consum de 950 de metri cubi: 190 lei față de 150 de lei
- RCA, autoturism 1700 cmc, pe 12 luni: 750 lei față de 450 lei
Combustibilii s-au majorat și ei cu peste un leu pe litru. În ianuarie 2021, un litru de benzină și motorină era între 4,8-4,9 lei, în timp ce acum, la pompă se vând cu 6,2-6,3 lei.
Românii nu resimt majorările doar la utilități. Cei care au rate la credite bancare plătesc deja cu câteva sute de lei în plus lunar. La începutul anului trecut, ROBOR la 3 luni era 1,7%, în timp ce acum a ajuns la 3,05%. La o rată lunară de aproximativ 1.400 lei un client achită acum cu 100 lei în plus.
Și ca tabloul să fie complet, taxele și impozitele locale s-au majorat de la 1 ianuarie în unele localități, la fel ca taxa pentru parcările de reședință. În București, de exemplu, a crescut de 8-10 ori în unele sectoare!
Unele dintre aceste creșteri de tarif ar fi putut fi prevenite, spune economistul Laurian Lungu. Dar politicienii români au avut alte preocupări. “Sigur, statul ar putea să facă multe lucruri, dar nu acum. Vorba aia, nu îți faci asigurare când casa arde. Trebuia să existe o viziune înainte. Gazele din Marea Neagră au fost descoperite acum 10 ani. O decadă în care nu avem o legislație care să avantajeze extragerea lor. E ridicol. Investițiile iau timp ca să genereze rezultate. Dacă iei în momentul acesta o decizie de a investi vei culege rezultatele ei peste 2,3,4 ani. Prețul gigacaloriei în București a fost menținut la același preț de 9-10 ani. Nu a auzit nimeni de inflație, de pierderi… Când vine criza e normal ca prețurile să explodeze. S-a întâmplat asta din motive populiste. E mai bine să crești prețul în fiecare an cu 2,3,4 la sută, mai ales în timpuri bune, când oamenii câștigă bine, au salariile în creștere decât într-un moment de criză să te apuci să le dublezi. Ne furăm căciula, asta este de fapt. Se iau niște decizii ad-hoc, în fața unor momente care nu mai pot fi evitate. Asta e meteahna politicienilor noștri, că nu au o viziune în timp, pe câțiva ani.“
Lăsați să se descurce în fața avalanșei de majorări, unii români sunt puși să ia decizii foarte dificile.
Facturi achitate cu prețul concedierilor
Administratorul unei firme din Craiova spune că factura pentru gaz natural a crescut cu 340% într-un singur an! În ianuarie anul acesta a aflat că are de achitat 32.000 de lei pentru sediul firmei, față de 9.000 lei în ianuarie anul trecut. Ca să poată achita gazul până la primăvară se gândește să concedieze 5-6 angajați, iar banii acestora de salarii să fie redistribuiți pentru plata parțială a facturilor. Automat, asta înseamnă mai puține încasări pentru companie și un risc crescut de insolvență sau faliment.
Analistul economic Adrian Negrescu spune că românii trebuie, încă o dată, să strângă cureaua sau să găsească surse alternative de finanțare. “Suntem în zodia supraviețuirii. Scapă cine poate. Sfatul meu e să punem niște bani deoparte, de unde putem și să strângem bani pentru facturile mari care vor veni. Vine iarna cu adevărat și atunci consumul crește. Trebuie să fim foarte atenți la toate cheltuielile. Avem o găleată plină de găuri la care încercăm să mai punem câte un cep.”
Din păcate veștile nu sunt bune nici pentru perioada următoare. Atât BNR, cât și economiștii din piață estimeză noi creșteri în condițiile în care dobânzile, de exemplu, au fost ținute la un nivel foarte scăzut o perioadă lungă de timp pentru a încuraja creditarea. Laurian Lungu explică de ce e nevoie ca dobânzile să crească. “Piața se va regla în cele din urmă, dar poate să dureze și câțiva ani. Vorbim de creșteri de prețuri, dar să nu uităm că prețul petrolului a fost anul trecut la minimul ultimilor 25 de ani. Ratele dobânzilor sunt foarte joase, chiar și astăzi. Trebuie să ne raportăm puțin și în context istoric unde suntem. De aici încolo e clar pentru oricine că există o singură direcție: în sus! Cel puțin pentru ratele dobânzilor. Economiile trebuie să intre într-o stare de normalitate. Nu putem să avem o dobândă la depozite care să fie mai mică decât rata inflației pentru că o asemenea situație descurajează economisirea. Dacă nu ai economisire, cine mai investește în economie? Sigur, ai statul, care poate să intervină un an, doi, trei, dar pe termen mediu și lung nu se poate așa ceva. Trebuie să ai economisire creată de populație, de companii și ele să ajute mai departe la creșterea economică. Iar acest lucru nu este posibil azi. ”
Creșterea ratelor dobânzilor va reduce și inflația, spune specialiștii, dar va scumpi creditarea. BNR a decis la începutul săptămânii să majoreze cu 0,25% dobânda de referință, de la 1,75% la 2% și rămâne astfel cea mai mică din regiune. Majorarea a fost sub așteptările analiștilor din piață.
Sursa: digi24.ro
