Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan
Sfântul Ștefan este sărbătorit de credincioșii ortodocși și greco-catolici în 27 decembrie, a treia zi de Crăciun. Este cunoscut ca primul martir ucis pentru că mărturisise credința lui Iisus. Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu.
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica luni, 27 decembrie, cu ocazia sărbătorii Sf. Arh. Ştefan. Este vorba despre 356.480 de bărbaţi şi 145.109 femei, potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Ştefan – 303.544 de persoane, scrie Agerpres. Mai sunt următoarele derivate: Fane – 517, Fanel/Fănel – 8.276, Fanica/Fănică – 4.814, Istvan/Istvan – 32.738, Stefanel/Ştefănel – 3.507, Stefanus/Ştefănuş – 4, Stefanut/Ştefănuţ – 3.080.
Cele mai multe femei care îl au ca patron spiritual pe Sf. Ştefan poartă prenumele Ştefania – 116.283 de persoane. Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Fana – 304; Fanica/Fănica – 8.281, Fanuta/Fănuţa – 1.014, Stefana/Ştefana – 19.227.
Sfântul Ștefan – 27 decembrie – tradiţii
Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfăţişează pe acest martir. Sfântul îi ajută pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
Tradiţia mai spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.
În unele zone din Muntenia se prepară pâinicile lui Ştefan, care au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce se sfinţesc la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.
Sfântul Ștefan: persoanele certate trebuie să se împace
Se mai spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
Sursa: digi24.ro