PSD a respins cererea de reexaminare a controversatei legi prin care 4 iunie a fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon

Senatorii din Comisia de administrație au respins marți cererea de reexaminare, trimisă de președintele Iohannis, a legii prin care 4 iunie a fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon. Decizia de respingere a fost luată cu voturile senatorilor PSD și ALDE, cei de la PNL, USR și UDMR votând împotrivă.

Raportul comisiei de respingere a cererii de reexaminare va fi trimis plenului Senatului, care se va reuni miercuri, urmând să ajungă ulterior în Camera Deputaților, care este forul decizional.

Pe 15 septembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, adoptate de Parlament pe 13 mai la inițiativa PSD și declarată constituțională pe 15 iulie de către CCR.

”Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile”, se arată în solicitarea de reexaminare transisă Parlamentului.

Șeful statului mai punctează că, într-o țară membră a Uniunii Europene, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență.

”În acest proces, autoritățile statului au o responsabilitate majoră”, subliniază președintele.

Klaus Iohannis mai precizează că, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentului îi revine responsabilitatea constituțională de a antrena în procesul legislativ actorii relevanți pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent și responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile și aspirațiile democratice ale poporului român.

Pe 15 iulie, Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de președintele Klaus Iohannis împotriva legii prin care 4 iunie a fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon, act normativ adoptat de Parlament pe 13 mai la inițiativa PSD.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.

În sesizarea transmisă CCR la începutul lunii iunie, șeful statului a acuzat încălcarea principiului separației puterilor în stat și a subliniat că legea are un caracter pur declarativ care este de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care actul normativ le-ar putea produce.

Președintele a susținut că o asemenea sferă de reglementare este de esența unei simple declarații a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ.

”În cazul legii supuse controlului de constituționalitate, se poate observa că dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința, de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”, a scris președintele în sesizarea transmisă de Klaus Iohannis Curții Constituționale.

Șeful statului mai arăta că responsabilitatea marcării unui astfel de eveniment prin manifestări cultural-educative și științifice revine autorităților executive locale și centrale, iar nu Parlamentului.

”De aceea, învederăm faptul că Parlamentul, acționând în acest fel și arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în domeniul sus-menționat, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenței autorității administrației publice centrale”, se sublinia în sesizare.

Klaus Iohannis mai acuza și faptul că legea criticată este echivocă și nu prezintă claritate în privința conținutului reglementării.

”Constatăm faptul că din denumirea titlului și conținutul legii supuse controlului de constituționalitate nu se poate determina cu precizie care sunt relațiile sociale reglementate, obiectul legii criticate nefiind unul determinat, fixat în mod clar și neechivoc. Legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară și cu privire la destinatarii săi și la conduita acestora, aceștia neputând fi precizați sau identificați prin intermediul dispozițiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon”, se preciza în sesizare.

Președintele afirma că legea este lipsită și de previzibilitate, întrucât nu rezultă cu claritate care este criteriul obiectiv ce poate orienta conduita autorităților care trebuie să organizeze manifestări cultural-educative și științifice, ”ceea ce este de natură să dea naștere unui subiectivism în aplicare cu privire la alocarea de sume din bugetele proprii dedicate respectivelor manifestări publice, instituțiile publice putând acționa discreționar în aplicarea acestor norme”.

Nu în ultimul rând, șeful statului nu a fost de acord nici cu obligativitatea instituită în lege ca televiziunea și radioul publice să includă în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile.

Sursa: G4media