O reprezentantă a MAE, învestită în funcția de președinte în cadrul unui comitet al Consiliului European
Directorul general pentru afaceri juridice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) Alina Orosan, reprezentantul României, a fost ales Președinte al Comitetului consilierilor juridici pe probleme de drept internațional public (CAHDI) al Consiliului Europei, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021. Aceasta a fost învestită în funcție în cadrul sesiunii din 24-25 septembrie a.c., de la Praga.
„Alegerea reprezentantului României în această funcție este o recunoaștere a participării active și constante a delegației române la activitatea Comitetului, în sprijinul valorificării depline a potențialului CAHDI de a contribui la dezvoltarea dreptului internațional public, precum și la consolidarea dialogului interguvernamental pe probleme juridice”, au transmis reprezentanții MAE într-un comunicat emis luni.
MAE precizează că este pentru prima dată când reprezentantul României este ales în această funcție, de la înființarea Comitetului în 1991. Principalele atribuții ale președintelui acestui organism vizează atât pregătirea și prezidarea sesiunilor de lucru, cât și asigurarea reprezentării Comitetului în relație cu alte organisme ale Consiliului Europei.
Comitetul consilierilor juridici pe probleme de drept internațional public (CAHDI) al Consiliului Europei este un organism interguvernamental compus din reprezentanți ai celor 47 de state membre ale CoE, alături de delegați din state terțe și organizații internaționale cu statut de observator. Comitetul se întrunește de două ori pe an, de regulă, la Strasbourg, și examinează chestiuni de actualitate privind dreptul internațional public, adoptă opinii sau organizează schimburi de vederi la solicitarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și îndeplinește rolul de Observator european al rezervelor la tratatele internaționale.
Pe agenda reuniunii CAHDI sunt înscrise subiecte de interes comun din sfera dreptului internațional umanitar, precum: practica internațională în domeniul rezervelor şi a declarațiilor interpretative la tratatele internaționale, imunitățile statelor și ale organizațiilor internaționale, aplicarea la nivel național a sancțiunilor ONU și respectarea drepturilor fundamentale, reglementarea pașnică a diferendelor, analiza aspectelor relevante din perspectiva dreptului internațional public din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, evoluții privind Curtea Penală Internațională şi alte tribunale penale internaționale.
