Dosarul 10 august a fost clasat de către DIICOT

În urma acestei decizii, au scăpat de acuzaţii colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

De asemenea, o parte a dosarului care se referă la intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva protestatarilor a fost declinată la Parchetul Militar.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, prin ordonanţa din data de 26 iunie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus:

* Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii, în forma tentativei, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

* Declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că „în data de 10.08.2018, începând cu ora 18,00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

* Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Laurenţiu Valentin Cazan, comisar şef de poliţie Mihai Dan Chirică, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonel Ionuţ Cătălin Sindile, a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;

* În vederea aprecierii incidenţei în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7.475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispoziţiilor art. 335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal cu referire la art. 193 Cod penal, un exemplar al ordonanţei a fost comunicat prim-procurorului acestei unităţi de parchet.

În legătură cu plângerea depusă de Jandarmeria Română, în care s-a reclamat o tentativă de lovitură de stat din partea protestatarilor, DIICOT spune că acţiunile violente care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfăşurării autointitulatului „Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităţilor profesionale/morale ale unor membri ai
Executivului şi Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunţării acestora la funcţiile publice deţinute, „nu au avut şi nu au putut avea valoarea de afectare a securităţii naţionale circumscrisă unei acţiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituţionale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, aşa cum cere textul de lege care reglementează infracţiunea prevăzută de art. 397 alin. 2 Cod penal”.

„Acţiunile puterii constituante, subsumate conceptului de revendicare pozitivă, prin care se contestă calităţile profesionale şi/sau morale ale unor lideri politici în demersul de obţinere a înlocuirii acestora din funcţiile publice deţinute, prin demisie ori prin mecanisme juridice de drept constituţional, nu vizează şi nu produc schimbări la nivelul ordinii constituţionale, însă pot constitui sau nu, în funcţie de forma concretă de manifestare, încălcări ale ordinii constituţionale sancţionabile în plan juridic, potrivit dreptului comun. Pe de altă parte, orice concesie făcută în aplicarea unei dispoziţii legale nu atrage caducitatea normei de reglementare, situaţie valabilă inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 60/1991 – privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice”, spune DIICOT.

Procurorii afirmă că dreptul la liberă întrunire protejează atât întrunirile private şi cele publice, atât cele statice, cât şi cele dinamice şi poate fi exercitat atât de către indivizi, cât şi de către cei organizaţi într-o adunare.

Primăria Municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10 august ca pe un eveniment fără organizator.

„Din coroborarea dispoziţiilor art. 12 alin. 1 lit.i) din Legea nr. 60/1991 cu cele ale art. 2 din cuprinsul aceluiaşi act normativ, actele de încălcare a dispoziţiilor legale ce reglementează modul de desfăşurare a adunărilor publice întrerup cursul evenimentelor până la momentul restabilirii ordinii publice, după care adunarea publică poate continua în limita timpului acordat, dar nu mai târziu de ora 23,00. Cu alte cuvinte, între momentul săvârşirii unor astfel de acte şi momentul restabilirii ordinii publice, participanţii la o adunare publică nu mai beneficiază de protecţia conferită de dispoziţiile art. 11 CEDO, art. 39 din Constituţie, respectiv art. 1 din Legea nr.60/1991, adunarea publică fiind considerată ca întreruptă. Datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018 nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor
internaţionale ale statului”, este una dintre concluzia anchetatorilor.

Cu toate acestea, spune DIICOT, îndemnul pe care exponenţi ai unor grupuri de iniţiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10 august, a fost acela că, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, participanţii la adunarea publică de protest „Mitingul Diasporei” vor forţa „în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers „paşnic”, căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violenţă ce vor urma.

Conform procurorilor, accesarea mecanismelor legale de reglare a exceselor de orice fel este incompatibilă cu astfel de forme de exprimare şi este, de altfel, singura modalitate prin care se conferă legitimitate şi autoritate unui act de dreptate, nu doar pretins la modul individual sau de grup, ci recunoscut la nivel general.

„Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma ‘scopul scuză mijloacele’ nu-şi găseşte locul într-un stat de drept, valorile constituţionale consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat, ci şi obligaţii de respectat. În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari şi forţele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violenţele îndreptate împotriva forţelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc şi a muniţiei aferente pe fondul blocării, izolării şi agresării brutale în mijlocul mulţimii a unui număr de doi jandarmi; înmulţirea situaţiilor în care, în demersul de agresare a forţelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii
protestatari loveau în cădere alţi protestatari)”, afirmă DIICOT.

Procurorii susţin că, într-un context în care pierderea caracterului paşnic al adunării publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului şi sustragerea unei arme de foc şi a muniţiei aferente, imprevizibilitatea consecinţelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valenţe tragice, a impus valorizarea corespunzătoare a dispoziţiilor art.2 din Legea nr. 60/1991 potrivit căruia: „Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (…) şi nu pot fi continuate după ora 23,00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată”, precum şi ale art. 19 alin. 2 din cuprinsul aceluiaşi act normativ, potrivit căruia: „Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală”.

De asemenea, constatările procurorului militar aflat la faţa locului surprind în cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu faptul că: „În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situaţia
a degenerat progresiv (…)”.

Ancheta DIICOT a stabilit că, pe parcursul evenimentelor din data de 10 august, au fost extrase din mulţime şi sancţionate contravenţional 62 de persoane, din care 36 au fost conduse la secţiile de poliţie.

Totodată, pentru 52 de persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârşirea de infracţiuni pe parcursul adunării publice de protest.

Deosebit de situaţia acestor persoane, s-au înregistrat şi cazuri în care, în urma acţiunilor de izolare şi extragere din mulţime a celor care se manifestau violent, aceştia au reclamat producerea de leziuni pentru investigarea cărora s-a procedat la conducerea lor la unităţi spitaliceşti, respectivele persoane revenind mai apoi în piaţă fără ca în cazul lor să se mai fi realizat sancţionarea contravenţională ori constatat săvârşirea de infracţiuni.

DIICOT oferă şi o statistică a urmărilor violenţelor de la miting: s-a acordat prim ajutor medical la 1,4% dintre manifestanţi,
respectiv 2,8% dintre jandarmi; au fost transportaţi la spital 0,19% dintre manifestanţi şi 1,18% dintre jandarmi; au fost internaţi 0,02% dintre manifestanţi, respectiv 0,25% dintre jandarmi; au fost deteriorate un număr de 60 de căşti de protecţie, 62 de scuturi de protecţie, 10 apărători pentru coate şi genunchi; au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto şi s-au produs alte deteriorări la un număr de 21 de mijloace auto.

De asemenea, 700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare, majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală.

DIICOT mai spune că, din totalul celor 700 persoane care iniţial au depus sesizări/memorii la Parchetul Militar, un număr de 542 de persoane au reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135 – faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant lacrimogene au suferit şi vătămări corporale ca urmare a acţiunilor jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca urmare a acţiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de intervenţie şi de exprimare (injurios) a jandarmilor faţă de manifestanţi, la modul general, o persoană a reclamat modul în care au acţionat manifestanţii împotriva jandarmilor, o persoană a reclamat modul defectuos în care a fost organizat protestul, iar o alta a reclamat persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva jandarmilor.

De asemenea, în susţinerea afirmaţiilor formulate, 131 persoane au depus certificate medico-legale. Dintre acestea, pentru 32 de persoane nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivaţia că persoanele expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi şi nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10 august, înregistrându-se în acelaşi timp şi 7 situaţii în care s-au prescris zile de
îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu evenimentul reclamat (expunerea la substanţe iritant-lacrimogene şi/sau lovituri aplicate de jandarmi în data de 10 august) nu s-a putut stabili.

Sursa: Agerpres