Comisia Europeană dorește eliminarea pesticidelor de pe un sfert din terenurile agricole din UE
Până în 2030, peste trei milioane de hectare de teren agricol din România ar trebui să devină suprafețe destinate agriculturii ecologice, conform unui proiect lansat de Comisia Europeană cu scopul de a în curaja un sistem alimentar sănătos, bazat pe lanțuri scurte.
Executivul de la Bruxelles vrea ca 25% din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole ecologice, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării unui lanț alimentar bio. Pe scurt, Comisia Europeană vrea eliminarea pesticidelor și a celorlalte substanțe folosite de fermieri pentru a crește producția, unele dintre ele având impact asupra sănății consumatorilor și mediului – de exemplu asupra populațiilor de albine.
„Reducerea acestor cantități de pesticide și stimularea vânzării unor produse care nu conțin aceste substanțe potențial nocive va duce la cantități mai mici de produse obținute și, evident, o cantitate mai mică are un preț mai mare. Acesta va fi reculul. Însă din punct de vedere al sănătății, foarte multe persoane vor accepta un preț mai mare. Cât anume din prețul unui produs va crește, este foarte greu de spus, întrucât nu vom ști prețul de achiziție al noilor substanțe”, spune consultantul Adrian Bența.
Nevoia de acțiune inițiată de UE are la bază crearea unui lanț alimentar care funcționează pentru trei actori: pentru consumatori, producători, dar și pentru mediu. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat, în a doua jumătate a lunii mai, două mari strategii, pentru care alocă un buget de 20 de miliarde de euro, una care vizează biodiversitatea și una care ar trebui să apropie producătorii de consumatori.
Strategia „De la fermă la consumator” are în vedere menținerea unui lanț alimentar durabil și ecologic, prin consolidarea relațiilor dintre producători și consumatori. Ca parte a Pactului Verde European, inițiativa își propune să contribuie la redresarea economică și la implementarea unor practici durabile pentru sectorul agricol. La nivel de implementare, acest lucru presupune reducerea cu cel puțin 20% a îngrășămintelor utilizate, precum și o reducere cu 50% a pesticidelor, până în 2023, arată documentul elaborat de UE. Astfel, în perioada de producție la ferme, se va limita la jumătate utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizanților și a pesticidelor de sinteză.
Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că România avea 12,5 milioane de hectare de teren agricol în 2016, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul vrea ca peste 3 milioane de hectare din suprafața agricolă a României să fie utilizat pentru cultivarea produselor ecologice.
