Profesorii ieșeni, nedumeriți de reforma lui Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a anunţat săptămâna aceasta că structura anului şcolar va suferi modificări, urmând ca, în loc de două semestre, anul şcolar să fie împărţit în cinci module. De asemenea, ministrul a anunţat că tezele ar putea dispărea, urmând să fie înlocuite cu două testări standardizate. Ziarul de Iaşi a cerut opinia mai multor directori ieşeni, dar şi a reprezentanţilor profesorilor. Părerile par a fi împărţite.
Preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, prof. Laviniu Lăcustă, crede că, deocamdată, discuţiile lansate de ministrul Educaţiei nu sunt încă certe, şi pot fi încadrate deocamdată la categoria „opinii”, neexistând motivaţii clare şi bine argumentate. „Lucrurile nu au încă o certitudine. Cât timp nu vorbim despre certitudini, şi vorbim doar despre opinii şi puncte de vedere şi de păreri, atunci nu cred că putem să avem o opinie tranşantă în această problemă. Pe de altă parte, orice schimbare trebuie să fie bine motivată şi foarte bine argumentată. Nu facem schimbări doar de tragul schimbării şi să spunem că am schimbat ceva”, explică Laviniu Lăcustă.
Cu privire la eliminarea tezelor şi introducerea unor testări standardizate, preşedintele sindicatului ieşean afirmă că în această chestiune pot fi găsite atât păreri pro, dar şi opinii contra. „România are o tradiţie de zeci de ani în ceea ce priveşte tezele. Eu consider că, din punctul de vedere al actului didactic, tezele sunt foarte bine venite, pentru că ele te pregătesc pentru examene. Teza este dată de obicei la sfârşitul unui semestru sau la finalul unor achiziţii, şi reprezintă feedback-ul pe care elevul îl dă. Prin urmare, chiar dacă ar părea foarte facil pentru elevi desfiinţarea acestor teze, părerea mea este că, din punctul de vedere al pregătirilor pentru viitoarele examene şi chiar şi pentru viaţă, este un act puţin hazardat”, explică cadrul didactic, care subliniază că testările standardizate propuse de către Ministerul Educaţiei ar limita foarte mult din creativitatea elevilor.
„Aceste testări ar trebui aplicate pe întreg teritoriul ţării, uniform, iar pentru asta ai nevoie de anumite condiţii. Este nevoie de internet în toate şcolile, este nevoie de profesori calificaţi în toate unităţile de învăţământ, şi ideal ar fi ca aceleaşi condiţii materiale şi de dotare pe care să le ofere şcolile româneşti pentru a avea un feedback cât de cât obiectiv. Testele standardizate au meritul de a stabili în mod obiectiv o notă, dar care este aceeaşi şi la şcoala din centrul unui oraş, dar şi la şcoala dintr-o comună. Pe de altă parte, standardizarea înseamnă şi teste cu itemi închişi, adică răspunzi doar cu a, b, c, d, iar din punct de vedere pedagogic s-a constatat că, iar un exemplu este SUA, aceste teste nu stimulează creativitatea. Aceste teste oferă o imagine obiectivă a unei achiziţii, dar cam atât”, a explicat prof. Lăcustă.
Ce cred directorii
Directorul Colegiului Naţional, prof. Elena Calistru, subliniază că, deocamdată, nu se cunosc foarte multe detalii şi nu poate să îşi formuleze o opine încă. Cadrul didactic menţionează însă că aceste discuţii sunt de interes pentru toate cadrele didactice, dar că există multe semne de întrebare: „Evident că avem semne de întrebare, dar domnul minstru a menţionat în conferinţa de presă că foarte multe lucruri sunt încă în discuţie şi că nu există o formă finală. Deocamdată, noi aşteptăm aceste detalii”.
În ceea ce priveşte eliminarea tezelor şi introducerea unor testări standardizate, directorul Colegiului Naţional afirmă că această cerere a existat de mai mulţi ani şi, cel puţin teoretic, este necesară introducerea unor standarde comune. „Necesitatea unor standarde comune este importantă, pentru că în acest fel putem avea o diagnoză a ceea ce se întâmplă în sistemul de învăţământ. Dar, şi în acest caz, având în vedere această nouă structură propusă pe module, va presupune şi modificări în actul de predare şi învăţare, dar şi în ceea ce priveşte evaluarea. Cu siguranţă va trebui să reconsiderăm anume chestiuni”, a completat prof. Elena Calistru.
Pe de altă parte, directorul Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, prof. Adina Romanescu, afirmă că aceste schimbări ar putea fi binevenite şi i-ar putea motiva pe elevi. „Organizarea modulară va oferi mai multe momente de odihnă pentru elevi, şi va conduce la echilibrarea resurselor personale. Este important să ne concentrăm pe toţi factorii care stimulează motivarea elevilor pentru învăţare. Evaluarea iniţială şi evaluarea sumativă standardizată la toate disciplinele de studiu ne va ajuta să regândim predarea, să îi sprijinim mai mult pe elevi în învăţare şi să-i ajutăm să-şi cultive pasiunile. Sunt multe schimbări care trebuie realizate în educaţie, flexibilizarea curriculum-ului este una dintre ele, care ar putea să se producă simultan cu organizarea modulară”, afirmă prof. Adina Romanescu.
De asemenea, cadrul didactic crede că ar fi binevenit ca elevii să poată alege ce anume să studieze şi chiar să poată colabora cu alte clase. „Mi-aş dori ca elevii să aleagă într-un procent de 30 – 40% ce să studieze, să existe posibilitatea ca la o oră de opţional să participe elevi din clase diferite, angajările profesorilor sau a specialiştilor care să susţină anumite teme în echipă cu profesorii să fie decisă în totalitate de Consiliul de Administraţie al şcolii”, explică directorul Liceului de Informatică.
Sursa: ziaruldeiasi
