MAE rus: Moscova cere ca NATO să se retragă din România și Bulgaria

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează Reuters.

Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

„Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

Solicitările Federației Ruse:

Propunerile de securitatea cerute de Rusia vor fi discutate din nou cu Statele Unite, vineri, la Geneva, unde secretarul de stat american, Antony Blinken se întâlnește cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

O eventuală retragere a trupelor din România și Bulgaria a fost însă respinsă ferm de președintele Statelor Unite, Joe Biden, care a declarat că nu ia în calcul această variantă, ba mai mult, președintele SUA a transmis că va crește prezența militară în România și Polonia, dacă Rusia atacă Ucraina.

Întrebat dacă are în vedere retragerea rotației trupelor americane de pe flancul estic al NATO, președintele Biden a transmis pe un ton clar că „nu este loc pentru asta”.

„Nu vom face asta. De fapt, ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a precizat președintele SUA.

Biden a înlăturat altfel ideea că administrația pe care o conduce va retrage trupele din fostele țări membre ale Pactului de la Varșovia, care acum sunt membre ale Alianței, pentru a încheia un acord de reducere a tensiunilor cu Rusia, care a transportat echipament militar și a adunat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Rusia a făcut publice la sfâșitul anului trecut cererile sale pentru limitarea influenței militare americane în Estul Europei și zona țărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO și SUA și prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianței și să nu mai înființeze nicio bază militară ori să amplaseze arme în vreuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale Alianței.

România a susținut în repetate rânduri că este necesară creşterea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO

De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO în mod coerent şi cuprinzător pe întreg Flancul Estic, inclusiv şi în special la Marea Neagră la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din statele NATO din data de 7 ianuarie 2022.

Mesajul șefului diplomației de la București a fost, de fapt, o reînnoire a apelului pe care l-a făcut cu prilejul vizitei oficiale din luna noiembrie 2021 la Washington, când a precizat că „prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România”, ca parte a strategiei de securitate în zona Mării Negre.

La câteva zile după, ministrul Bogdan Aurescu susținea într-o intervenție la Digi24 că administrația americană pregătește o strategie de securitate la Marea Neagră, iar România dorește să participe la elaborarea acestei strategii. Între altele, România ar vrea ca Statele Unite ale Americii să trimită mai mulți militari în regiune, dar pentru aceasta este nevoie de o infrastructură adecvată, spunea ministrul de externe în urmă cu două luni.

Acesta mai sublinia că SUA ar putea sprijini financiar construirea unei căi ferate care să lege portul Gdansk din Polonia de portul Constanța, precum și o conexiune rutieră care să lege nordul de sudul regiunii, pentru ca trupele și echipamentele să poată fi transportate, la nevoie, mai ușor, a arătat Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației explica că solicitarea a venit în contextul în care Rusia devine tot mai agresivă pe flancul estic.

De asemenea, la întâlnirea anuală din 12 ianuarie 2022 cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România este preocupată de situaţia de securitate din vecinătatea sa, generată de desfăşurarea „masivă” a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică, precizând: „creşterea prezenţei militare americane în România rămâne un obiectiv important”.

Rușii chiar se pregătesc de război. Toată lumea este în stare de alertă (VIDEO)