Vinerea Luminată. Izvorul Tămăduirii.
Vinerea Luminată sau Izvorul Tămăduirii este a cincea zi din săptămâna după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată. Sfinții Părinți ai Bisericii ne învaţă ce nu avem voie să facem astăzi, ca să avem noroc şi să fim feriţi de rele.
Potrivit credinţei populare, în Săptămâna Luminată, de la Înviere până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Astfel, credincioșii care pleacă dintre noi vor merge de-a dreapta Tatălui Ceresc.Vineri din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, nu ca apa de la Botobează, care are un ritiual de folosire mai restrictiv.
Obiceiuri şi superstiţii de Izvorul Tămăduirii
În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii adolescenţi din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.
Persoanele ”legate”, verii, surorile, fraţii, fraţii de cruce se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori. În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.
De asemenea, cu Agheasma Mică se stropesc toate camerele din casă. Se mai spune în popor că, în Vinerea Luminată, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.
Sursa: jurnalul.ro
