Ministerul Apărării vrea să atragă tineri și să-i antreneze militar
2.700 de lei în timpul perioadei de pregătire militară, plus o soldă lunară de 1.500 de lei când este rezervist și își vede de viața civilă. Cu această propunere, aflată încă în stadiul de proiect, Ministerul Apărării vrea să atragă tineri, să-i antreneze militar și să-i folosească alături de soldații profesioniști dacă țara are nevoie de protecție armată. Inițiativa vrea să crească numărul de soldați antrenați în caz de primejdie.
Gheorghe are 37 de ani și spune că l-ar încânta perspectiva.
– M-aș duce! Eu, frații mei, suntem foarte mulți tineri care vrem. Vrem armată pentru că, uite, se întâmplă ce se întâmplă, războaie… Nu știm să ținem o armă în mână! Și e bună armata și pentru copiii noștri și pentru viitorul copiiilor noștri, absolut pentru toți. Pentru țara noastră! Să mergem înainte cu ea! Fără armată e greu. E greu. Mai mergi în armată, mai ieși colonel, sergent, loc de muncă, e bună! Armata e bună! Eu vreau.
– Ați făcut armata?
– N-am făcut-o, domn’e. N-am apucat!
***
– Dacă nu știm să tragem cu arma, mergem cu drujba la război, nu? spune un tânăr care ține un astfel de obiect în mână.
Marius are 25 de ani și nu-i împărtășește părerea lui Gheorghe. Nici nu ia în calcul rețeta financiară din proiectul statului. E agricultor. Și n-are de gând să se înroleze în armată.
– Mai bine muncim la agricultura noastră, aici la solariile noastre. De ce acum? Trebuia să nu renunțe la armată de prima dată.
– România caută voluntari acum!
– Să caute! Care vrea să se ofere, să se ofere! Care nu… Noi nici nu știm să ținem arma în mână, dar să ne ducem pe… Pregătire. Ce pregătire?
***
Momentan, mai mulți români par să fie de acord mai degrabă cu Marius decât cu Gheorghe.
– Dumneavoastră v-ați duce?
– Nu!
– De ce?
– Nu vreau! Nu-mi place mie!
– Odată ce suntem în Uniunea Europeană, deja vin țările care sunt aliate și cred că au ei destule echipamente și forțe necesare pentru război. Așa că nu cred că ne cheamă pe noi.
Dumitru a făcut armata, obligat, în anii 90, dar zice că nu mai știe să tragă cu pușca. Se declară patriot. Și refuză ferm o potențială înrolare benevolă, de teamă.
– Ați mai ști să trageți cu arma?
– Nu!
– Păi de ce ați uitat?
– Se uită…
– Se uită?
– Păi da.
– Și v-ați duce voluntar în armată?
– Nu!
– De ce? Din ce cauză?
– Teamă!
– Teamă de ce?
– Să nu murim!
– Pe front?
– Da! Asta e cea mai…
– Pentru țară nu v-ați duce?
– Unde să…? Pentru alții… să murim?
– Pentru țară, să luptați. În cazul în care ar fi atacată!
– E, știu dar… Asta e…
– Sunteți patriot?
– Da!
***
Bebe a fost înrolat în 1995. A fost timonier. N-a uitat abecedarul armei, dar nici el n-ar da curs unei înrolări benevole.
– În ’95 în armată am fost. Un an și jumătate. La Marină. Am fost la Mangalia. La Vama Veche, acolo. Am tras la poligon, acolo, la Vama Veche. Acolo am fost.
– Dacă vă ia acum, să zicem c-ar fi țara atacată, v-ați duce? V-ați înrola iar?
– Nu. Nu!
– De ce nu?
– …
– Dacă ați fi obligat?
– Obligat, da!
***
Despre proiectul Ministerului Apărării majoritatea veteranilor sunt clari:
– Nu trebuia să scoată armata! Uite, acum ce facem? Ne rugăm de unii și de alții.
– Nici pe bani nu mai vor să meargă!
– Păi nu vor. Că acolo trebuie să te scoli de dimineață, trebuie să faci instrucție cum zice șeful… Dacă n-ai executat…
Până în 1997, bărbații între 20 și 50 de ani, erau chemați pentru îndeplinirea serviciului militar obligatoriu. Nu scăpau nici cei admiși la facultate. Făceau armata la termen redus: 9 luni înaintea primului an de studiu. Acum, armata este profesionistă. Soldatul angajat e o meserie ca oricare alta. Conform MApN, țara are peste 73 de mii de militari activi și vreo 80 de mii de rezerviști. Numărul cetățenilor disponibili pentru serviciul militar depășește însă cinci milioane și jumătate.
