Ce mai poate face Guvernul Cîțu care a fost demis?
În urmă cu câteva zile, Guvernul condus de Florin Cîțu a căzut printr-o moțiune de cenzură care a adunat cele mai multe voturi din istoria post-decembristă a României.
Termenul maxim de interimat al Cabinetului interimar este de 45 de zile.
„Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, spune Constituția României la articolul 110.
Miniștrii vor putea prelungi starea de alertă, dar nu vor putea lua noi măsuri menite să răspundă actualei crize Covid.
Potrivit Codului Administrativ al României, un guvern interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.
Același Cod, așa cum o făcea de altfel și Legea 90 din 26 martie 2001, din care a fost preluată prevederea, descrie și excepțiile, situațiile în care Executivul poate totuși acționa „în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”:
- poate iniția proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaționale;
- poate aproba proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat;
- poate adopta proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală;
Aceste excepții au fost introduse în legislația României în 3 decembrie 2009, la mai puțin de o lună de la demiterea Guvernului Boc prin moțiune de cenzură, petrecută în 13 octombrie. În acel an, PDL și PSD guvernaseră împreună până la 1 octombrie, când membrii PSD+PC au părăsit coaliția de guvernare. Emil Boc avea să redevină premier „deplin” în 23 decembrie 2009, după alte două nominalizări „eșuate”: Lucian Croitoru și Liviu Negoiță.
Sursa: romania.europalibera.org
